Vreau sa urlu....

...de fericire. Destinul meu s-a intors la 180 de grade. A fost de ajuns sa intorc o pagina-la propriu-si viata mea s-a schimbat. Bine, eu am ramas tot revoltata si fucked-up, dar acum zambesc ceva mai mult. Nu mai seman cu Grim the Reaper (din The Grim Adventures of Billy and Mandy .....mmmmm.....am zis Mandy? vreau pateu), nici cu Daria (aia cu comentariile acide, de pe MTV....how I love cartoons....I have a giant inner child). Deci, zambesc. Din toata inima - e sezonul Valentine - si inimile-s in trend. Adica in mainstream. Si pe mall, si pe mal, si pe bloc, si pe blog. Pe blogul meu, n-o sa am-is antifashion, o sa caut un fractal-inima, sa-l postez.
Ma gandesc la tabloul acela de Frida Kahlo, Cele doua Fride, un dublu autoportret, sezand, cu inima insangerata, daruita privirii tuturor. Nimic melodramatic (doar dramatic), o liniste emanand din insasi tragedia fiintei care si-a dezlipit inima de inima celui iubit. O foarfeca, taind vana fragila care unea cele doua parti ale Fridei, acum separate, atat de asemanatoare si totusi atat de diferite...
E atat de departe de inima de plastic, puf sau de ciocolata, care ni se ofera in fiecare zi. E adevarata inima.
Anyway, nu asta as vrea sa primesc de Valentines. N-as vrea nimic. Doar iubire....(continuarea in episodul urmator).