Prima postare (intai sa ma prezint...

...CA CIca (observati cacofonia, ii dau si bold si italic si rosu aprins, sa va sara-n ochi, sari-v-ar ochii!) asa-i politicos, dar nu o sa incep cu numele (oricum, e mult prea comun, si nu conteaza chiar deloc, nu-s Elodia, sa ma gasiti pe net, nici vorba de asa ceva, stati linistiti). Despre pseudonim (Er!n, as you all have already noticed, de pe prima pagina) ce sa spun? E foarte transparent si nu baga pe nimeni in ceata (hmmmm...cine stie...cunoaste). L-am cautat si in dictionarul englez de nume, am aflat ca e si masculin, si feminin (deci, one size fits all). Sunt fata (for laughing out loud et ce n'est pas de ma faute, by the way), din pacate, si nu-s de aia feminina, sensibila si delicata, cum ar fi vrut parintii si restul lumii. N-am prieten, cu toate astea nu-s niciodata singura, nici nu vreau sa fiu (daca mi-as face profil pe matrimoniale, as putea scrie "single and (good) looking". Sunt, ce-i drept, in cautare de tot felul de chestii si de specimene (si masculine, si feminine, si ambigene, no discrimination) interesante....bine, ma intereseaza numai pe mine. Am o nevoie ingrozitoare de comunicare, cu toate astea, tac cu lunile....I'm a total paradoxical being, dupa cum am spus. Mai bine si mai cuprinzator-sunt o catastrofa, ce sa mai lungim vorba. Da, iubesc, sunt indragostita (ca asata-i intrebarea care mi se pune cel mai des) de viata, de fiecare cladire cu arhitectura interesanta din orasul asta, de fiecare copac mai mult sau mai ptuin verde, mai mult sau mai putin inalt, de flori, de vreo sapte tipi, pe care nici nu stiu cum ii cheama si nici nu vreau sa stiu vreodata, e suficient ca i-am vazut la semafor. AAAA....si daca n-ati observat inca, am o limba extrem de lunga....daca mai rezistati, cititi in continuare...cred ca va dati seama ce urmeaza....(sau nu???).