Ordine; junk food again....

Cum duceam lipsa de spatiu, m-am gandit sa fac ordine azi. Toata ziua am trebaluit prin casa, fara pauza, pe urma, am iesit la o micro-partida de shopping.
Iar am trecut pe junk-food - de data asta, am mers o buna bucata de drum, pana in centru, la supermarketul cel vechi, de unde mi-am luat o punga de chips-uri. Jumatate am mancat-o pe strada. Cealalta jumatate, pe o banca, aproape de niste cosuri de gunoi - deci, junk food eaten close to the junk. Ma uit in dreapta-vad o biserica veche. In stanga-o cladire nu prea inalta, imbracata intr-un fel de dantela de ghips. In fata mea, un zid foarte ciudat, cu multe unghiuri, care pare sa se aplece sub greutatea unui acoperis ascutit. Ca sa fie atmosfera cat mai placuta, aveam si muzica ambientala-ceva pasarele cantatoare zburau deasupra. Pe aleea din fata mea a trecut un tip. A luat-o in dreapta. Apoi, a aparut o femeie. Din curtea cladirii dantelate a latrat un catel minuscul, care n-a vrut sa ma observe pe mine. Doi indragostiti au avut parte de acelasi latrat calduros. Tipa s-a speriat rau de tot - sau doar a vrut sa se apropie mai mult de tip, si n-avea alt pretext.

Dupa ce am terminat toata punga de chips-uri, care n-aveau in nici un caz gustul inscriptionat pe punga, m-am dus la alt supermarket. Mi-am luat o prajitura. La casa-surpriza! Costa mai mult decat scria pe raft. Cum ramasesem fara bani, am lasat-o acolo. M-am intors inapoi, la un magazin din spatele supermarketului vechi. Am gasit cele mai ieftine snacks-uri. Am asteptat in zadar sa mi se dea bon.
In drum spre casa, am mancat toata punga. Acum, ori m-am deprimat prea tare si am tendinte suicidale, ori mancarea junk creeaza dependenta. Ramane de vazut. (Bine ca nu mai mananc pizza semipreparata).
Trec si eu prin tot ce trece generatia mea. Junk-food addiction, TV-mania, computer madness. ?Sunt si eu o membra de vaza a societatii de consum. Nu-s mandra de asta, dimpotriva.
Junk food. M-am gandit mult la aceste doua cuvinte. Si iata ce a iesit:
Marii producatori de junk food ne considera pe noi, cumparatorii, niste junkyards. La randul nostru, ne acceptam conditia impusa, cumparam produsele, si ne transformam in junkyards ambulante. Pentru ca nu mai avem timp pentru noi insine - sau pentru ca nu vrem sa ne gasim timp - acceptam tot ceea ce ni se da, daca-i ready made. Deci, suntem si noi vinovati, pentru ca acceptam sa ne autodistrugem. Si pentru ca am uitat sa mai gandim, si luam tot felul de idei de-a gata. Sau semipreparate. Whatever.