joi, 27 martie 2008

A murit George Pruteanu

si o data cu el, unul din idolii copilariei mele. Odihneasca-se in pace.
Acum, imi amintesc de emisiunea lui-Doar o vorba sat-i mai spun-de la TVR. Pe atunci, eram fana Pruteanu, asa cum altii erau fani Andre.
Obsesia mea pentru acest om a continuat si in adolescenta. Cand am aflat ca are site, i-am scris un mesaj in guest-book, pe un ton naiv si adolescentin. Era prima mea confidenta online. Am primit si raspuns, un raspuns care m-a emotionat, dar care mi-a dat si certitudini.
Pentru prima oara, vorbeam cu cineva care aparuse la TV - practic, intrasem in legatura cu o vedeta autohtona. I-am trimis ceva versuri, de care nu a fost prea multumit, dar asta nu m-a oprit din scris, dimpotriva, m-a stimulat sa merg mai departe.
Mi-e dor de el, cu toate ca nu l-am cunoscut decat prin intermediul unor ecrane. El e cel care mi-a insuflat-indirect-pasiunea pentru limba romana, pentru mitologie si pentru toate stiintele umaniste. Imi pare rau de pierderea lui. Dumnezeu sa-l ierte si sa-i fie tarana usoara.

Niciun comentariu: