...în care am socializat intens, ba chiar am şi glumit cu persoane from the age of kindergarten to the golden age, în care am călătorit într-un ritm infernal, mă simt obosită şi agresivă. Aş vrea să sfărâm totul în dinţi. Nu-mi convine nimic. Nu suport pe nimeni. Să plece toţi. Să mă lase-n durerea mea.
Ieri, am fost numai zâmbet. Azi, nu pot să-mi ţin în mine încruntarea. Şi câte idei aveam ieri! Azi, le-a dus viitura far away from my brain.
Încă scriu, din inerţie şi dintr-o permanentă şi istovitoare plictiseală. Iar a început criza de timp, cu forţe noi.
Nu ştiu cât va rămâne din mine după o vacanţă atât de stupidă. I hope I could still be myself.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu