Scenă

Decor dinamic, uşor de schimbat, din carton şi hârtie pictată; poate fi şi deteriorat. Trebuie să dea senzaţia de fals şi de fragil, totodată. Lumină slabă, care să se intensifice haotic,să se şi stingă la intervale neregulate. Cortina va cădea în plin act, brusc, sau, din contră, foarte lent, se poate opri la jumătate, ca să se ridice apoi cu scărţâit. Pe scenă, două personaje cară lighene cu apă, pe care le varsă, din viteză, pe scenă. Pot fi femei, bărbaţi, copii. Un personaj mătură de zor, împrăştiind praful până în sală. Convenţional, cel cu mătura va fi numit A. Ceilalţi, corespunzător, B şi C.

A (cântând ceva cunoscut, mătură, în colţul lui. Nu va spune nimic, doar va privi lung la cei doi care discută cu patimă, în timp ce aleargă de colo-colo cu ditamai lighenele).
B (perpetuum mobile uman): Mai la mjloc! Mai la mijloc! Hai o dată!
C (încetinind): Mijlocul e acolo unde ne vom întâlni.
B (schiţează un zâmbet): Atunci, nu ne vom întâlni nicodată la mijloc, tu ai tendinţa să ieşi în afară.
C (obosit, dezamăgit, caută să se oprească de tot): Fie cum zici...
B (concluzie): Oricum, în viaţa asta nu ne vom încrucişa.
C (aude cuvântul viaţă, are o grimasă de dezgust pe figură, apoi cade într-o adâncă tristeţe): Da, căci viaţa asta nu-i făcută să te mişti în ea. Ea te învârte, cum învârt copiii titirezul pe masă, pe urmă, te duce pe margine şi-ţi dă drumul în gol, spre zdrobirea ta.
B (încearcă să nu se contamineze de starea lui C): În jurul titirezului, aerul vibrează. În jurul oamenilor, lumea se mişcă.
C (a prins ideea): Da, nici unul, nici altul....(se opreşte; caută prin buzunare, de parcă ar vrea să găsească un gând, două pe acolo)...nu mişcă nimeni singur pe lumea asta. Şi viaţa e...
B(întrerupe furtunos): Ceva ce nimeni nu poate atinge cu gândul. Dă-le-ncolo de consideraţii generale, e inflaţie, din cauza creierelor spălate bine, care nu mai au altceva de făcut decât să gândească.
C (şocat de paradox, însă destul de aprig): Viaţa e prea scumpă să fie trăită; de nu va fi pusă pe raft, pentru a fi conservată, se va risipi...
B (aducându-şi brusc aminte de ceva): Am citit şi eu destul despre paranoia (face o figură satisfăcută). Cuprinde destule, omniprezentă, omnipotentă, pentru totdeauna...
C (ţipând): Aluzii se pot face destule, dar în definitiv şi la urma urmei, doar câţiva aleşi cunosc ce e viaţa.
B (parafrază ironică evidentă): Dintre care cel dintâi eşti tu.
C (stăpânindu-şi ce greu furia): Adevărul despre...
B (scrie cuvinte obscene pe perete şi i le arată lui C; totuşi, vor trebui cenzurate, cu puncte de suspensie)
C (continuă, nervos): ...viaţă e că trebuie păstrată pentru mai târziu...
B (vădit ironic): Ca Romanţele pentru mai târziu ale lui Minulescu, care se încadrau, de fapt, perfect în epoca lor, fiindcă timpul avea o breşă de forma lor.
C: Exact.
B: N-ai înţeles. Fetuşi formolizaţi să ne facem, dacă ni-i oprit să fim oameni. La vitrine cu noi!
C: Nu spuneam să nu mai creştem.
B: Creşte-vom legaţi de noi înşine.
C (la capătul răbdării): Vezi biserica aia?
B (citeşte gânduri): Trupurilor noastre nu li-i dat să fie biserici rupte din timp, temporare temple, cel mult, purtând în ele duhul.
C: Eternitatea, încetarea atingerii spaţiului, închiderea în secunda care va fi....
B: Vorbe goale! Atâta vreme cât vom dăinui, vom călca pământul. Dat ne e să ne facem poteci pe el.
C: Cu lighenele ce facem?
B: Spălăm, pe urmă călcăm pământul curat, iar spălăm.
C: Simbolistica ligheanului. (a spus-o rece, ermetic, ca un profesor care îşi ascultă elevul).
B (pufnind în râs): Elev B, la tablă! Pentru nota 10, al cui simbol e ligheanul? (răspunde tot el, ca un copil timid, cu vocea scăzută): Ligheanul sugerează, prin forma rotundă, nesfârşirea limitată la un spaţiu definit, şi, prin apa pe care o poartă în sine, curăţarea de tot ce întinează omul.(ia vocea profesorului): Ai 8, slab, s-ar mai fi putut dezvolta. (voce de elev): mulţumesc, domnule profesor, 8 e infinitul vertical!
C: Trebuia să răspunzi cuviincios.
B: Cu toată cuviinţa ta, nu eşti om, ci fiară!
C (indignat, apoi confuz): Da, ai dreptate! Dincolo de mine însumi mi-a fost teamă să trec. N-am părăsit gândurile care mă ascundeau, cum nici fiara nu-şi părăseşte vizuina sa. (trezit ca dintr-un somn lung): Da, frate, un cu tine, tu, una cu mine, mâna mea cu mâna ta să se topească la un loc, aur curat să devină!

B şi C se apropie unul de altul. Vine şi A. Luminile se sting. După o pauză lungă, se aprind. Nu mai sunt trei, e unul, cu trei umbre. Cortina cade.

Ceva speculatii psihologice

Despre el si nu numai. Azi a fost groaznic de linistit. Am crezut ca e bolnav. Poate trece doar through some growing pains. S-o fi maturizand, nu stiu daca asta o fi bine sau o fi rau pentru mine. O fi obosit... sau s-a gandit si el sa devina om serios - viitor doctor, ce mai!
E prea tacut. I s-a spus ca vorbeste prea mult si ca spune numai prostii. O fi procesat in subconstient tot ce i-am zis eu - si restul lumii - si acum, pune in practica. Incearca sa faca impresie - bine, asta incearca de cand e el, numai ca acum se chinuie sa faca impresie buna. Reuseste - ca lumea se plictisise de el, in ipostaza de macho man si mister congeniality - n-a renuntat nici la astea, cred ca le-a trecut pe un plan secundar.
Banuiesc ca schimbarea lui e provocata de o influenta (foarte) feminina. E vorba de una din rivalele mele, cea mai cuceritoare din toate. Plina de carisma si de o inocenta pe care eu o banuiesc prefacuta, e o miss perfection - genul de persoane pe care eu il detest. Totusi, nu pot sa nu-i recunosc unele merite - e foarte ambitioasa, razbatatoare si stie ce vrea. O fi adversara mea, dar nu prea pot s-o invidiez. Inca simt ca ma invidiaza - acum, chiar ca nu are niciun motiv.
Mi se pare mie, sau isi deghizeaza si vocea, si intentiile, doar ca sa fie acceptata? O percep atat de falsa, ca o papusa de plastic, cu personalitate de cauciuc flexibil. (Si eu sunt adaptabila, incerc sa-i fac pe ceilalti sa se deschida, dar imi sustin parerile, nu ma las influentata. Poate nu am atata simt comun ca ea.) Oricum, nu-si traieste viata, doar simuleaza.
Azi, mi s-a spus ca sunt dificila. Asa e. Mi-o asum. Sunt dificila, dar nu imposibila.
Nu inteleg de ce prietena lui ma evita. Doar am facut tot posibilul s-o conving ca el nu ma intereseaza. Cred ca sufera de gelozie cronica. Evita aproape pe toata lumea. O sa-mi fie ingrozitor de greu sa-i castig increderea. Merita sa incerc.
Mai ales ca acum nu tin neaparat sa-l cuceresc. Mi-as dor sa fim "just friends". Si sper sa-si doreasca si el asta. Deocamdata, dupa ce ne-am respins si ne-am insultat reciproc timp de 6 luni incheiate, ne ignoram aproape total.

El si restul lumii

El e ca un puzzle de 1000 de piese; niciodata nu-l pot reconstitui. Ea-adica da, mai este una, si eu is o biata latura de triunghi conjugal-e ca un biletel roz.
De fapt, nici nu cred ca-i vorba de un triunghi conjugal; e un potential poligon conjugal aici, cu multiple laturi, unghiuri, cercuri inscrise in diferite figuri geometrice. Eu nu stiu daca ma aflu in centru sau pe la vreo margine. Sau sunt excentrica, necircumscrisa (si necircumcisa).
Pe A n-o cunosc de prea mult timp, dar am vazut destule la ea ca sa-mi fac o parere. E o femeie fatala, care pozeaza in copil. Atat.
B e numai venin; se va intoxica cu propriile secretii, ca o vipera care-si musca limba.
C e liniara (era sa zic patrata, dar azi nu jignesc pe nimeni; prietenii stiu de ce). E extrem de retinuta; cred ca e timida.
D e o masca f bine aleasa. Atat. Joaca teatru in cel mai inabil mod posibil. Nu stiu ce o face atat de credibila pentru restul lumii.
E e un fel de arc perpetuum mobile, care sare dintr-o stare in alta.
F e o tarfa cu aroma de copil.
G e tafnoasa. Atat. Si nimic mai mult.
H e superficiala, dar are multa rabdare. Nothing more.
I - copil blond, candid. Usoare urme de femeie.
J - discretie, feminitate, seriozitate. Plus barfa, asa, de convenienta.
K - e km sweet. Love struck (me, not him).
Si restul? Ce multi sunt...
In episodul urmator, fi-va continuare? Sau reluare? Lista e si asa cam lunga.

Daca as fi ceea ce nu sunt

si daca nu as fi ceea ce sunt, as fi...
1. (iar bulleted list) o supereroina: Impossible woman (cred ca, in mintea unora, mai ales in mintea unuia din iubitii mei, sunt deja)
2. un animal: cameleon (ma armonizez perfect cu mediul, sunt complet invizibila cateodata; sentimentele mele capata culoarea sentimentelor celor de care ma apropii)
3. o piesa de mobila: un birou (incarcat de hartiile de rigoare, patat de cerneluri din markere si din stilouri)
4. un instrument de scris: stilou (fara comentarii-cu asta scriu)
5. un aparat casnic: mixer (I'm all mixed up)
6. o pasare: phoenix (renasc din propria cenusa)
7. un copac: cires (fara trimitere la simboluri; ador ciresele)
Atat. Alta lista (ma transform in propria secretara).

Maine-29 februarie, zi rara, speciala, ma gandesc s-o sarbatoresc. In tacere (ceva foarte rar pentru mine).

Am mai citit si presa-portia zilnica de sex si violenta, de care am nevoie. Tot felul de cazuri, mai mult sau mai putin verosimile, pe primele pagini. Scandaluri (sexuale-sex sells). Pedofilia e in trend. La fel si crima pasionala. Urmeaza: incendiile, alunecarile de teren, nasterea noii republici Kosovo...
De ce imi pasa mie de lume daca lumii nu-i pasa de mine? (intrebare retorica; raspunsul nu-l voi da, e un truism).
Uitasem de Monica Columbeanu-cel mai mediatizat subiect. No comment aici. S-a comentat destul. It's no use.

Whatever. Nevermind. I'm in love once again.
Da, m-am indragostit iar de cineva. Online.