Pentru că n-avem, nici nu putem să ne creştem aripi. Ne-ar durea povara lor; n-am şti să ne înălţăm cu ele, fără să cădem mai adânc, înăuntrul prăpastiei din care am ieşit.
Pentru că n-avem cum să fim, în faţa sufletului nostru şi a celorlalţi, la fel.
Pentru că ne alungăm îngerul, ne-am alunga pe noi înşine, dacă am fi îngeri.
Pentru că nu putem cuprinde cu ochii decât o bucată de cer; văzduhul întreg ne-ar strivi.
Pentru că, dezlipiţi de pământ, n-am fi în stare să visăm la zbor.
Pentru că n-am mai căuta, ci am fi găsit, încă înainte de a lua fiinţă.
Nu suntem, vrem să fim, dar nu vom fi niciodată îngeri. Doar CA îngerii.
Se afișează postările cu eticheta îngeri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta îngeri. Afișați toate postările
marți, 22 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
